Schizofrenia este o tulburare psihiatrica caracterizata de o disociatie a psihicului, de cele mai multe ori cronica. Este o boala mentala ce afecteaza in modalitati diferite comportamentul, gandirea si emotiile. Termenul deriva din greaca care inseamna schizo,scisiune si phrenos, creier.
Se declaseaza, in general, in adolescenta tarzie si in prima faza a maturitatii si are o evolutie progresiva, cronica, si cateodata prezinta perioade de aparenta lipsa de tulburari.Simptomele se manifesta in general mai devreme in cazul barbatilor decat in cazul femeilor. Clasa din care face parte a fost prima data individualizata in 1883 de Emil Kraepelin cu denumirea de dementa precoce.Termenul a fost aprofudat ulterior de Eugene Bleurer in 1911. Diagnosticul de schizofrenie a fost deseori criticat in special de miscarea anti-psihiatrica. Recent a fost emisa o ipoteza conform careia schizofrenia este doar o fateta a unui spectru amplu de experiente si comportamente, si ca oricine din societate ar putea avea astfel de experiente.
Aceasta teorie este cunoscuta sub denumirea modelul continuumului psihozei sau abordarea dimensionala sustinut in special de psihologul Richard Bentall Si de psihiatrul Jim van Os. In ciuda studiilor neintrerupte si intense, cauzele maladiei sunt inca necunoscute. Importanta ereditatii, a factorilor biologici si psihologici sunt inca dezbatute, sustinute sau negate in functie de autori fara ca nimeni sa incercesa demonstreze clar propriile afirmatii. Dintre cele mai discutate ipoteze cea a lui Gregory Bateson si a mamei schizofrenogenice este una dintre cele mai cunoscute.Antropologul observa ca des mamele schzofrenicilor manifesta o ambiguitate expresiva a propriilor mesaje si acest lucru ar putea produce declansarea.
Simptomele persoanelor care sufera de schizofrenie variaza in timp, existand perioade de ameliorare sau de agravare. Odata cu inaintarea n varsta simptomele devin mai putin grave, la unele persoane existnd si posibiliatea disparitiei acestora spre finalul vietii. O varietate de simptome caracterizeaza schizofrenia. Cele mai proeminente sunt iluziile, halucinatiile, comportamentul bizar, miscarile necontrolate, gandirea si limbajul dezorganizat. Multe persoane care sufera de schizofrenie nu isi dau seama de acest lucru sau nu il recunosc. Iluziile sunt idei false care sunt evident neadevarate pentru cei din jur. De exemplu un schizofrenic poate crede ca este presedintele tarii, cand de fapt nu este. Schizofrenicii de asemenea pot avea iluzia ca alte persoane sau organe ale statului comploteaza imporiva lor sau ii spioneza. De asemenea pot crede ca extraterestrii le citesc gandurile sau le controleaza viata.
Schizofrenicii pot avea halucinatii. Acestia vad , aud, simt, miros sau gusta lucruri inexistente. Halucinatiile auditorii sunt cele mai frecvente. n acestea pot fi implicate una sau mai multe voci care comenteaza actiunile persoanei sau i dau comenzi acesteia. Schizofrenicii pot avea un comportament bizar: vorbesc singuri, merg cu spatele, rad brusc fara motiv, au o mimica ciudata a fetei sau fac miscari ciudate si repetate. Schizofrenicii pot vorbi incoerent sau fara sens, lucru care sugereaza o gndire confuza si dezorganizata. ntr-o conversatie sar de la un subiect la altul, combina cuvinte si fraze fara sens sau creeaza cuvinte noi. Un alt simptom a schizofrenicilor este introvertirea. Schizofrenicii evita contactul cu alte persoane sau se comporta ca si cum acestia nu ar exista.
De asemenea au o expresivitate emotionala scazuta. De exemplu vorbesc cu un ton scazut si monoton, evita contactul vizual sau figura lor este lipsita de expresie. Alte simptome ale schizofreniei sunt dificultatea de memorare, incapacitatea de atentie sau de gndire abstracta, dificultate n crearea unor planuri de viitor. Schizofrenicii pot avea probleme ca anxietatea, depresia sau pot avea intentii sinucigase. De asmenea exista un risc ridicat de a deveni dependenti de alcool sau droguri, lucru care afecteaza si mai mult starea lor.
