In 2008, uzina General Motors din Dayton, Statele Unite, s-a inchis; si odata cu ea mii de oameni si-au pierdut locul de munca. In 2016, Fuyao Glass American s-a deschis in acelasi spatiu: proprietarii chinezi se asteptau la succes. Nu au contat pe socul cultural cu muncitorii americani.
Ciocnirea a doi giganti, China si Statele Unite, se reflecta clar in documentarul American Factory , care spune povestea unei fabrici de productie de sticla auto instalata de un om de afaceri chinez – numarul 163 pe lista Forbes din tara sa – la Dayton, Ohio, in care sunt prinse asteptarile si frustrarile visului american, de data aceasta transgresate de o cultura a muncii diametral diferita.
Documentarul a castigat Oscarul pentru cel mai bun lungmetraj. A fost produs de Barack si Michelle Obama, care in afara Casei Albe si-au extins prezenta si cu aceste productii – pentru milioane de abonati Netflix din intreaga lume, care nu include China – raman parte a naratiunii globale dominante. Astazi, cuplul il sustine pe Joe Biden, care in cateva saptamani va avea testul de turnesol impotriva lui Donald Trump la alegerile pentru presedintia SUA.
American Factory isi incheie naratiunea in 2018 -la jumatatea administratiei lui Trump-, cand singur un supervizor chinez al fabricii revendica atitudinea muncitorilor americani si proclama ca maretia acelei natiuni trebuie creata din nou (UE), tocmai sloganul de campanie folosit de magnatul in campania sa din 2016.
Expresia supraveghetorului chinez este una dintre multele care sunt distilate impotriva performantei si dispozitiei pe care le vad la lucratorii fabricii din Statele Unite. La fiecare pas germineaza conflictul cultural al ambelor parti datorita conceptiei lor fata de munca.
Povestea provine de la inchiderea in 2008 a uzinei General Motors si de la pierderea locurilor de munca pentru mii de oameni din Dayton. Dupa ce s-a uitat la optiuni, in 2016, in acelasi spatiu si-a deschis Fuyao Glass American, o companie chineza in expansiune care controleaza o buna parte din sticla folosita de diversi montatori de vehicule din lume.
Astfel, recesiunea din Statele Unite de la sfarsitul primului deceniu al secolului a facut loc unui model de productie din China, natiune in care muncitorii sunt capabili de orice sacrificiu pentru a marsalui alaturi de companie si a-si atinge obiectivele.
Ceea ce pare a fi fuziunea a doua culturi (inclusiv sosirea chinezilor pentru a lucra in fabrica) si fericita intoarcere a capitalului pentru a deschide o fabrica, precum si a crea noi locuri de munca si a merge la visul american, devine un amestec de opozitii, al caror punct culminant este votul muncitorilor de a crea un sindicat.
Un sindicat, spune proprietarul, ar afecta eficienta si inchiderea companiei. Modelul sindical care functioneaza in China este cunoscut de o delegatie americana formata din personal de conducere, care s-a deplasat la acea fabrica in 2017.
Este o reprezentare sindicala in totalitate in ton cu compania. In vizita la fabrica, americanii urmaresc muncitorii motivati (par mereu motivati) cantand imnul companiei in timpul sarbatorilor, nuntile colective care au loc intre angajati si stiu ca chinezii pot lucra pana la 12 ore continue, au doar doua zile libere pe luna si lucreaza duminica.
Cand parasesc serviciul, se misca sincronizat, fara sa se intersecteze reciproc. Imi aminteste de acele clipuri de pe Instagram sau YouTube in care poti vedea priceperea oamenilor din Rasarit de a face o coregrafie grozava sau de a pregati mancarea rapid si fara greseli.
„Disciplina” chineza este total opusa culturii de munca a americanilor, care cer mai multa siguranta impotriva accidentelor, salariu mai bun si tratament egal, fiind din ce in ce mai dirijati de managerii chinezi.
Adevarul este ca ei se gandesc mai mult sa faca bani decat sa faca sticla, da drumul camerei unul dintre coordonatorii chinezi.
In schimb, americanii spun ca primesc un salariu de 14 dolari pe ora, foarte departe de cei 29 pe care i-ar putea castiga in vechea fabrica pe care General Motors a inchis-o.
Tensiunea creste atunci cand obiectivele nu sunt atinse si sunt pierderi de doi ani. In acest moment nu este vorba de bani, spune proprietarul, ci de schimbarea perceptiei despre China. Cu toate acestea, exista disponibilizari, ia nastere initiativa de a infiinta un sindicat, este plasat drept premiu pentru cei mai buni muncitori sa plece in China si soseste automatizarea pentru a inlocui muncitorii.
Pentru 2018, compania Fuyao Glass American obtine profituri de peste doua cifre; are 2.200 de muncitori din Statele Unite si 200 din China. Nu toti angajatii il critica pe omul de afaceri chinez, in timp ce acesta spune ca ii este dor de epoca anterioara fara modernitatea de astazi, dar realizeaza automatizari.
Chinezii care au calatorit din tara lor pentru a lucra la fabrica au primit informatii ca in Statele Unite se fac glume impotriva Presedintelui fara represalii, ca americanii au un stil lipsit de griji in imbracaminte si confirma in conceptul de sine ca sunt superiori muncitorului.american si care te poate indruma si sprijini.
American Factory descrie acel conflict cultural. Arata acea parte a Statelor Unite care nu ajunge cu usurinta la ecranele sau dispozitivele noastre. Acea suferinta a muncitorului american, care nu este in mainstream , care are un efect atat de mare asupra imaginarului de a invidia viata din tara vecina.
Asadar, inchiderea promisa a TikTok , de catre SUA, este doar un pas in conflictul dintre acesti doi giganti. Scopul ar trebui sa fie sa nu te uiti.
Regizorii documentarului sunt Steven Bognar si Julia Reichert, ambii candidati la Oscar cu un scurt documentar realizat in 2009, tocmai despre inchiderea uzinei General Motors din Dayton. Ei si-au aratat proiectul cuplului Obama si l-au salutat, la fel cum si Oscarurile au salutat corectitudinea politica prin premiul American Factory , spun criticii.
Ei rationeaza la fel ca cei care au dedus ca Black Panther (Chadwick Boseman, protagonistul sau, a murit in aceasta saptamana) a fost inclusa printre nominalizatii la Oscar pentru cel mai bun film in virtutea corectitudinii politice.
Munca directorilor este inclinata sa infatiseze organizatia sindicala. Documentarul merita de unul singur pentru calitatea sa narativa care se conecteaza cu o problema geopolitica.
