Extrema dreapta flamanda reinvie in Belgia din cauza crizei Molenbeek si a refugiatilor

Dupa starea de alerta maxima de la Bruxelles in noiembrie si decembrie, sondajele arata inca o data ca, din punct de vedere politic, Belgia arata ca doua tari si nu una. Dar experienta antiterorista, sosirea refugiatilor si criza din Molenbeek, cartierul din Bruxelles din care au plecat o jumatate de mie de locuitori pentru a se alatura Statului Islamic, picteaza un nou scenariu: Extrema dreapta rasista in Flandra si stanga radicala apare pentru prima data in Valonia si la Bruxelles.

Potrivit acestui sondaj, pro-independenta, eurosceptic si deschis xenofob Vlaams Belang („Interesul flamand”) renaste dupa o calatorie de zece ani in desert: in 2004, VB a fost primul partid flamand si a obtinut unul din cele patru voturi in Flandra ; acum este aproape de 12% in regiune (a obtinut mai putin de jumatate in regionale). Castigatorul sondajelor, N-VA (Noua Alianta Flamanda, 28,5%) a primarului Anversului, Bart de Wever, doreste si el sa desparta Flandra de Belgia, dar desi nu impartaseste natura rasista a lui Vlaams Belang, el isi intareste discursul in caldura evenimentelor recente.

„Ar putea fi facuta o paralela intre N-VA si partidul lui Nicolas Sarkozy din Franta, care include postulate care par copiate de pe Frontul National”, spune politologul flamand Dave Sinardet, profesor la Universitatea Libera din Bruxelles. „Liderii lor pun la indoiala conventia de la Geneva sau lanseaza sloganuri dure impotriva jihadismului radical pentru a capta acele voturi”. La alegerile regionale din 2014, NVA a obtinut 32%.

Sinardet considera insa ca „desi la prima vedere partidele de dreapta triumfa in Flandra si stanga in Valonia, opinia publica nu este atat de departe de ambele parti”. Dar in Flandra, al doilea partid este crestin-democratii (17%), iar al patrulea este liberalii (12,5%), urmat de Vlaams Belang, care ofera o majoritate clara conservatoare.

Un fapt: 46% dintre valoni au sustinut greva totala a cailor ferate de la inceputul lunii ianuarie pentru doar 24% din flamand. Si nu strica niciodata sa ne amintim ca alegatorii francofoni nu pot vota pentru partidele politice flamande si invers, din cauza reformelor constitutionale succesive care au federalizat tara din anii 1970. Doar la Bruxelles, care este in mare parte francofona, toata lumea poate vota indiferent de limba.

Foarte diferit este scenariul in Valonia francofona, care are 13% somaj fata de 6% in Flandra (si 20% la Bruxelles). Partidul Socialist hegemonic ramane in fruntea urnelor (27%) intr-o regiune pe care a controlat-o de la al Doilea Razboi Mondial, cu putine exceptii. MR conservator, de la care vine premierul federal Charles Michel, stagneaza la 23%. Si este declansata formatia de stanga radicala PTB (Partidul Laburist Belgian, 9%), un vechi partid maoist, care se afla pe urmele liberalilor si ecologistilor.

Liderul PTB, Raoul Hedebouw, a declarat saptamana aceasta la televiziune ca „trebuie sa-i intrebam pe socialisti de ce pierd voturi”. „Cand vedem ca Francois Hollande pierde voturi in Franta in beneficiul lui Marine Le Pen, trebuie sa ne felicitam ca in Belgia exista inca o forta de opozitie care da speranta oamenilor si crede ca este inca posibil sa-i facem pe ultrabogati. platiti mai multe taxe si nu vizati somerii sau imigrantii”, a explicat Hedebouw.

Principala cadere a PS are loc in regiunea Bruxelles, care a trecut de la 25% la alegerile din 2014 la 18%, avansata de conservatorul MR, care a capatat amploare datorita gestionarii -eratice, dar hotarate- a crizei antiteroriste, in aceea au fost inchise scoli, institute, piete si centre comerciale, iar armata a fost scoasa in strada (si este inca stationata in ele) timp de o saptamana. PTB realizeaza un uimitor 7% la Bruxelles.

Sondajele legate de criza migratiei explica renasterea extremei drepte: 66% dintre cei consultati cred ca Belgia primeste prea multi imigranti. 81% „sunt puternic de acord” sau „mai mult sau mai putin de acord” ca fluxul de refugiati in Europa si Belgia reprezinta „o problema pentru modul nostru de viata”. La Bruxelles, unul din cinci rezidenti este musulman practicant. 73% cred ca amenintarea unui atac terorist precum cel care a devastat Parisul pe 13 noiembrie este inca acolo.

Sondajele arata si date incurajatoare: 67% cred ca Belgia are un viitor ca tara. Acum, imigratia si nu independenta ii stimuleaza pe diversii de dreapta belgieni.