Mai intai, sa ne dam seama de ce inflatia este atat de periculoasa:
# 1. Banii nu isi indeplinesc bine functiile principale – in timpul hiperinflatiei devine incomod sa-i folosesti, isi pierd valoarea. Oamenii trec la troc, sistemul financiar se prabuseste. Apar asa-numitele „costuri de meniu” – atunci cand cafenelele si restaurantele nu au timp sa modifice costul preparatelor si lista de preturi trebuie rescrisa constant.
#2. Scaderea bogatiei in randul unei mari parti a populatiei – acele grupuri ale caror venituri sunt rar indexate sunt puternic afectate de inflatie. De exemplu, „angajatii de stat”, pensionarii. Daca o afacere poate creste rapid salariul nominal al angajatilor sai din cauza inflatiei, atunci statul o face mult mai mult si mai rar.
#3.Deteriorarea climatului investitional din tara – cu inflatie mare, este imposibil ca o afacere sa-si planifice cheltuielile. Riscul unei crize financiare si al incertitudinii creste, ceea ce face deciziile de investitii mai dificile.
#4.Preturile nu reflecta situatia reala de pe piata. La o inflatie scazuta, costul bunurilor/serviciilor indica un echilibru real intre cerere si oferta. Inflatia ridicata denatureaza aceste date. De exemplu, intr-o astfel de situatie, o crestere a pretului gazului nu inseamna ca exista o cerere mare pentru acesta – poate acestea sunt doar asteptari inflationiste ale populatiei dupa declaratia politica a presedintelui. Acest lucru induce in eroare producatorii de gaze.
Daca inflatia este atat de daunatoare, atunci de ce nu este zero? Dupa cum am spus, inflatia scazuta si controlata este cel mai bun scenariu pentru o banca centrala. Cert este ca practic nicio economie nu functioneaza 100%, ea are intotdeauna un anumit procent de oameni nemuncitori care nu produc bunuri/servicii. Pentru a incuraja oamenii sa cumpere alimente si sa creasca cererea, guvernul imprima niste bani si ii injecteaza in economie. Rata dobanzii este redusa – acesta este procentul la care banca centrala emite imprumuturi bancilor comerciale, iar acestea, la randul lor, populatiei. Oamenii iau mai multe imprumuturi la o dobanda favorabila – cheltuiesc mai multi bani – creste cererea – creste oferta de la producatori – creste economia. Inflatia are un usor efect de stimulare.
Ce s-a intamplat cu inflatia in 2021 ?
In 2021 si inceputul lui 2022, lumea se confrunta cu o inflatie neobisnuit de mare. De exemplu, in SUA, IPC a ajuns la 6%, in Marea Britanie – 5,4%, in Brazilia – 7%. Iata cateva motive pentru care preturile au crescut in intreaga lume in mijlocul pandemiei:
Ridicarea partiala a restrictiilor covid – odata cu cresterea numarului de persoane vaccinate, tarile dezvoltate au ridicat interdictiile stricte privind o viata sociala activa. Dupa un an si jumatate de blocaje variabile, populatia a avut voie sa calatoreasca liber, sa mearga la cinema, sa ia masa la restaurante si sa se adune cu prietenii. Oamenii au inceput brusc sa cheltuiasca mai mult decat in anii precedenti – au aparut bani suplimentari in economie, producatorii au crescut costul bunurilor / serviciilor pentru a „prinde din urma” ceea ce s-a pierdut in anii pandemiei.
Preturi mari la energie – in 2021, in unele parti ale lumii, din diverse motive, costul energiei electrice, gazului si petrolului a crescut. Si deoarece pretul transportatorilor de energie este inclus in productia aproape a tuturor bunurilor si serviciilor, costul acestora din urma a crescut si el. Inflatie scazuta in 2020 – pentru a o masura, comparam cum se schimba de la an la an. In mijlocul pandemiei, preturile globale au fost extrem de scazute din cauza cererii scazute si a taxelor de vanzare reduse in unele tari. Acesta se numeste „efect de baza” – prin urmare, in raport cu 2020, inflatia in 2021 a crescut brusc.
In 2022, Banca Centrala Europeana prevede o usoara incetinire a inflatiei, dar abia la sfarsitul anului. Economia globala va continua sa-si revina dupa pandemie, producatorii se vor adapta la cresterea cererii, iar cresterea preturilor va incetini.
