Cei cu mai putin de doua ore de timp liber pe zi se simt stresati si, daca este posibil, ar trebui sa se gandeasca la rearanjarea programelor pentru a obtine acele doua ore, sau putin mai mult, pentru a-si imbunatati sentimentul de bine.
Dupa cum puteti vedea din graficul de mai sus, totusi, bunastarea nu creste cu timpul liber peste doua ore zilnic si de fapt incepe sa scada dupa aproximativ cinci ore.
Este pentru acele zone superioare ale timpului liber – nepoftit, poate, pentru noii someri; mult cautat, dar poate dezorientator pentru cei proaspat pensionati – ca autorii aplica o analiza neobisnuita si ajung la o concluzie placuta: scaderea fericirii printre cei care au mult timp liber este asociata cu singuratatea si cu utilizarea mai putin semnificativa a acele ore.
Cand oamenii socializeaza sau fac lucruri pe care le considera productive, o abundenta de timp liber nu este un obstacol. Chiar si sapte ore pe zi.
In ansamblu, Sharif, Holmes si Hershfield analizeaza datele din Sondajul american de utilizare a timpului, in curs de desfasurare, pe aproximativ 35.000 de persoane si apoi implica alte mii de subiecti recrutati pe Amazon Mechanical Turk in doua experimente separate.
Sondajul ATUS inregistreaza date foarte detaliate despre modul in care oamenii isi petrec timpul. Dar pentru a clasifica 94 de activitati discretionare din ATUS ca fiind sociale sau solo, active sau pasive, productive sau neproductive, cercetatorii au folosit subiectii Mechanical Turk, hranindu-le fiecaruia cu un subset aleatoriu de 31 de activitati pentru a evita oboseala. Suprapunerea dintre activ si productiv a fost atat de mare incat cele doua categorii au fost combinate.
- Activitatile considerate sociale includ timpul de socializare si comunicare cu ceilalti si practicarea sportului cu copiii din gospodarie.
- Activitatile productive au inclus antrenamentul, hobby-urile, participarea la sport si activitati personale sau private (de exemplu, „a face, a face sex”), explica autorii.
„Folosind aceste clasificari, am calculat timpul petrecut de fiecare participant la American Time Use Survey pentru activitati discretionare care au fost sociale (versus solo) si productive (fata de neproductive) in acea zi”, noteaza autorii.
„Modul in care oamenii isi petrec timpul afecteaza relatia dintre cantitatea de timp discretionar pe care oamenii o au si bunastarea lor subiectiva”, raporteaza ei. „In timp ce o abundenta de timp discretionar petrecut in activitati individuale si neproductive a produs un efect negativ asupra bunastarii subiective, timpul discretionar petrecut in activitati sociale sau productive nu a avut efect.”
Pentru a sustine analiza ATUS, doua runde de subiecti Mechanical Turk au fost rugati sa-si imagineze circumstantele in jurul timpului liber.
Intr-un experiment, peste 2.500 de participanti au fost rugati sa-si imagineze ca, pentru o perioada de sase luni, vor avea in mod constant o anumita cantitate de timp liber zilnic. Participantilor li sa atribuit un buget de timp liber de 15 minute, 3,5 ore sau 7 ore.
Urmand sugestii de a-si imagina in mod viu cum se va desfasura acea cantitate de timp liber in viata lor, participantii au raportat, pe o scara de la 1 la 7, masura in care au crezut ca timpul liber alocat le va genera un sentiment de bucurie, fericire si satisfactie. Folosind aceeasi scara de sapte puncte, participantii au evaluat, de asemenea, cat de stresati si epuizati si-au imaginat ca s-ar putea simti si cat de productive si utile ar putea fi zilele lor.
Participantii la punctul favorabil de 3,5 ore de timp liber au raportat niveluri mai mari de fericire si niveluri mai scazute de stres decat participantii cu timp liber zilnic prea mic (15 minute) sau prea mult (7 ore).
Cei cu prea putin timp liber au raportat un stres mai mare. Si grupul de 7 ore a observat un sentiment mai scazut de productivitate.
Intr-un al doilea experiment, peste 4.000 de participanti li s-a spus ca vor avea fie 3,5 ore, fie 7 ore de timp liber zilnic, pe care cercetatorii l-au spus ca fiind „timp petrecut in activitati care sunt placute sau semnificative pentru tine”.
Participantii au fost apoi indrumati sa-si imagineze ca utilizarea timpului lor liber ar fi productiva sau neproductiva. Productiv s-a rezumat la a simti ca nu ti-ai pierdut timpul: „Aceasta utilizare a timpului s-ar simti utila, realizata, implinitoare, utila, intentionata sau utila.”
Dupa cum s-a vazut mai sus, sa fii productiv zilnic – fie pentru 3,5 ore sau 7 ore – a fost mai bine decat sa fii neproductiv.
Pentru cei presati de timp – cei pentru care aceste calcule pot parea irelevante, cel putin in programul lor actual – atat de stresati si ocupati incat sunt tentati sa renunte la toate, autorii ofera aceasta atentie: „Raspunsul este sa nu renunti la toate obligatiile. . Descoperirile noastre sugereaza ca sfarsitul cu zile intregi libere pentru a umple la discretia cuiva poate lasa pe cineva la fel de nefericit.”
