Spania si Italia arunca zona euro intr-o noua criza a datoriei

Pietele financiare din intreaga lume au provocat noi tulburari in zona euro, dupa ce au lansat mai multe atacuri la adresa Spaniei si Italiei, ale caror rate la care contracteza imprumuturi s-au majorat considerabil in doar cateva zile.

In aceste conditii, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a convocat, alaturi de ministrul Economiei, Elena Salgado, o reuniune de urgenta pentru 3 august, in cadrul careia sa “analizeze ultimele evenimente de pe pietele financiare”.

La randul sau, ministrul italian de Finante, Giulio Tremonti, a mers la Luxemburg pentru a se intalni cu liderul ministrilor de Finante din zona euro, Jean-Claude Juncker.

Intalnirea dintre cei doi responsabili politici a avut drept scop calmarea pietelor, care si-au exprimat din nou ingrijorarea cu privire la uriasul nivel de indatorare al Italiei.

Peninsula europeana valoreaza mai mult de doua ori decat toate cele trei tari salvate, pana in prezent, de la faliment (Grecia, Irlanda si Portugalia), astfel ca, daca ar ceda, intreaga zona euro s-ar vedea amenintata de aceleasi riscuri.

Chiar daca executivul european a exclus, pe 2 august, orice discutie cu privire la un plan de salvare destinat Spaniei sau Italiei, actuala perioada estivala poate pune serioase probleme eforturilor de blocare a extinderii crizei datoriei la alte tari ale zonei euro.

In plus, dispozitivele prevazute cu ocazia summitului zonei euro de pe 21 iulie nu au fost inca puse la punct, aici intrand si achizitionarea de datorie de pe piata secundara de catre Fondul European de Stabilitate Financiara (FESF).

Un alt aspect ce ridica probleme il reprezinta suma cu care ar trebui dotat acest fond, care a fost creat in 2010 pentru a ajuta Irlanda si Portugalia. In prezent, aceasta suma este fixata la 750 de miliarde de euro, din care 440 de miliarde reprezinta suma ce poate fi imprumutata efectiv.

Tremonti a convocat, inca de pe 2 august, o reuniune a comitetului pentru salvarea stabilitatii financiare, comitet din care fac parte Banca Italiei, autoritatea bursiera si organismul de reglementare a companiilor de asigurari.

Comitetul a incercat deja sa calmeze investitorii, argumentand ca Italia se confrunta cu o serie de “tensiuni ce deriva din incertitudinile internationale, in ciuda reducerii progresive a deficitului public” operata pana in prezent.

Italia a adoptat in iulie, in regim de urgenta, un pachet de masuri de austeritate care, din pacate, nu au avut niciun efect, iar acum afiseaza o datorie colosala de 1.900 de miliarde de euro, echivalentul a 120% din produsul sau intern brut (PIB). La aceasta se adauga o crestere nula si incertitudinea privitoare la viitorul actualului guvern.