Sergio Mattarella, un sicilian in varsta de 80 de ani, fost lider crestin-democrat si judecator al Curtii Constitutionale, a fost reales, intr-un vot plebiscitar, cu 759 de voturi de la marii alegatori adunati in Camera Deputatilor, care l-au aplaudat.
Dupa proclamare, presedintii ambelor camere (Deputati si Senat) s-au mutat de la Palatul Montecitorio la Palatul Quirinal, resedinta presedintiei, pentru a-l informa oficial pe Mattarella despre alegerile sale ample, abia dupa cele 832 de voturi pe care socialistul Sandro Pertini in 1978.
Intr-o scurta ceremonie, Mattarella a multumit Parlamentului si a spus ca din responsabilitate a acceptat realegerea. El a mai facut aluzie la „responsabilitatea politicii” si la nevoia de speranta si incredere pentru a face fata viitorului.
Principalii alegatori alesi presedinte au fost 1009 dintre deputati, senatori si delegati din cele douazeci de regiuni ale tarii. Primele alegeri prezidentiale ale lui Mattarella au fost in 2015 si a primit 665 de voturi. Primul mandat expira joi, 3 februarie, iar in acea zi va fi depus juramantul pentru al doilea mandat.
Mattarella este foarte popular si oamenii ii cereau sa accepte realegerea. De indata ce a fost reales la al optulea scrutin, parade de masini au defilat in centrul Romei, cu oameni care aratau steaguri italiene si strigau „Sergio! Sergio!”.
Premierul Mario Draghi, in varsta de 74 de ani, a declarat ca „Realegerea lui Mattarellei este o veste splendida pentru italieni”. Si si-a exprimat recunostinta fata de Matterella „pentru decizia sa de a accepta vointa puternica a Parlamentului de a-l realege”.
Observatorii subliniaza la unison ca duoul Mattarella-Draghi are sprijinul majoritar popular ca garantie a stabilitatii intr-o situatie dificila pe care o traieste tara din cauza pandemiei de Covid-19, care a provocat 145.000 de morti din februarie 2020, si a atacurilor care a cauzat economiei, care a scazut cu 9,6% in 2020 si si-a revenit cu 6,7% anul trecut.
Draghi se asteapta ca economia sa creasca cu peste 4,5% in acest an. Dar, in ultimele luni, extinderea pandemiei din cauza variantei contagioase de omicron a cauzat noi probleme.
Fenomenul de crestere rapida a preturilor la energie a impus cresteri de 55% la gaz si 41% la electricitate.
Mattarella l-a promovat pe economistul Mario Draghi in fruntea unui guvern in care, cu autoritatea presedintelui, s-au alaturat toate partidele de dreapta, centru si stanga, cu exceptia partidului de dreapta Fratii Italiei, condus de Giorgia Meloni. o coalitie de mantuire nationala.
Grupul lui Meloni a fost singura forta politica care a refuzat sa voteze pentru realegerea lui Mattarella si l-a prezentat pe batranul magistrat Carlos Nordio drept candidat pentru steag.
Meloni si-a aratat dezgustul fata de decizia liderului aliantei de centru-dreapta, Matteo Salvini, de a vota in favoarea realegerii lui Mattarella, preferand sa sparga coalitia. El a cerut, de asemenea, alegeri anticipate, care este fantoma pe care majoritatea parlamentarilor o resping.
Multi dintre ei stiu ca nu vor fi realesi pentru ca noul parlament va reduce camerele deputatilor si senatorilor de la 950 la 400 de membri. Dar motivul de fier este ca abia pe 22 septembrie, Onorabilul va fi maturizat cei 4 ani si jumatate necesari pentru a primi o pensie pe viata excelenta obtinuta cu atat de putine contributii.
Meloni se bucura acum de singuratatea ei, iar dezbaterea include criza din centru-dreapta ca unul dintre cele mai fierbinti subiecte.
Liderul Ligii, un partid de dreapta condus de Matteo Salvini, a declarat ca va lupta pentru restabilirea uniunii cu Meloni si partidul liberal Forza Italia al prim-ministrului de trei ori Silvio Berlusconi, care s-a mutat si el autonom in ultimele zile. Berlusconi a fost primul candidat la presedintie prin autocandidatura, dar a trebuit sa demisioneze pentru ca partenerii sai nu l-au insotit.
Toata lumea este de acord ca guvernul Draghi va fi acum mult mai executiv decat in prima faza. Economistul recunoscut drept salvatorul euro, moneda unica a Uniunii Europene, datorita refinantarii indraznete a celor 27 de tari membre in timpul crizei internationale incepute in 2008, i-a castigat un enorm prestigiu international.
Pe deplin in ton cu Mattarella, Draghi trebuie sa duca acum niste batalii dificile. In primul rand impotriva pandemiei, care, desi pare sa fi atins apogeul in Italia, continua sa faca ravagii in Europa si in restul lumii.
Dar se confrunta si cu provocari economice grele. Italia este tara care va primi cel mai mult ajutor de la Uniunea Europeana, cu un plan de redresare finantat cu subventii si imprumuturi ieftine de peste 220 de miliarde de euro.
A inceput ploaia de bani, dar exista o serie de planuri care au fost prezentate si care functioneaza cu termene limita si demonstrarea masurilor care se adopta. Sunt sute si eficienta lui Draghi a facut posibil ca toate sa fie prezentate in termenele stabilite. Insa supravegherea trebuie sa fie foarte riguroasa, iar Italia are o reputatie mica pentru conformitate, iar birocratia sa a avut intotdeauna greu sa cheltuie banii alocati.
Aceasta panorama va nuanta si agita anul viitor, care va fi o campanie electorala pentru ca in primele luni ale anului 2023 vor avea loc alegeri parlamentare generale.
