Apneea obstructiva in somn (OSA) este o tulburare de respiratie legata de somn, care afecteaza 10% pana la 30% dintre adultii din Statele Unite. Ar putea fi motivul pentru care sforai sau de ce te simti epuizat in timpul zilei. Dar impactul OSA depaseste cu mult un sot enervant sau o nevoie extrema de cafea.
OSA creste riscul de accident vascular cerebral, diabet de tip 2 si boli de inima. Dar este si un factor de risc pentru declinul cognitiv. Cu cat OSA nu este tratata mai mult timp – si doar 20% dintre persoanele cu apnee in somn stiu ca o au – cu atat mai mult va poate afecta creierul.
Iata ce trebuie sa stiti:
Ce este apneea obstructiva de somn?
Persoanele cu OSA experimenteaza pauze in respiratie in timp ce dorm. Se intampla atunci cand o cale respiratorie ingustata sau prabusita provoaca un blocaj care reduce fluxul de aer cu 90% sau mai mult sau il opreste complet.
Aceste intreruperi de respiratie nu dureaza mult (cel putin 10 secunde, dar uneori pana la cateva minute), dar au loc pe tot parcursul noptii. OSA usoara implica episoade de cinci ori pe ora; formele moderate pana la severe ale afectiunii va fac sa opriti respiratia de 15 sau mai multe ori pe ora.
OSA provoaca somn fragmentat si respiratie anormala care intrerupe livrarea de oxigen catre creier. Ca rezultat, persoanele cu OSA experimenteaza de obicei:
- Somnolenta in timpul zilei
- Probleme de memorie
- Respiratia pe gura, care poate lasa gatul uscat sau dureros
- Conditii neuropsihologice, cum ar fi anxietatea, depresia sau neatentia
- Sforait
Apneea in somn se poate dezvolta la orice varsta, dar pe masura ce inaintati in varsta, este mai probabil sa experimentati afectiuni si modificari fizice care pot duce la AOS, inclusiv: .
- Acumularea de tesut gras in gat si limba
- Boala de inima
- Crestere in greutate
Legatura dintre apneea in somn si tulburarea cognitiva
Respiratia intrerupta care apare cu OSA interfereaza cu obtinerea oxigenului la creier. Fara suficient oxigen, structura si functia creierului se schimba. Scaderea fluxului sanguin (ischemie) si nivelurile scazute de oxigen (hipoxie) pe care le provoaca OSA pot, de asemenea, deteriora substanta alba a creierului.
Substanta alba este o retea de fibre nervoase care permite diferitelor zone ale creierului sa comunice intre ele. Alcatuieste jumatate din creier. Daca substanta alba nu este sanatoasa sau nu functioneaza asa cum ar trebui, celulele creierului (neuronii) nu pot trimite semnale corect si functia cognitiva are de suferit.
Cercetatorii au petrecut patru ani studiind cognitia si materia alba la persoanele cu OSA. Ei au descoperit ca OSA in curs de desfasurare schimba sanatatea materiei albe si poate fi asociata cu o scadere a:
- Atentie
- Memoria vizuala
- Prelucrare vizuala
Prevenirea si tratarea OSA pentru a evita declinul cognitiv
Indiferent daca aveti sau nu OSA, puteti lua masuri pentru a evita respiratia fragmentata in timp ce dormi.
Prevenirea SAOS
Cea mai buna modalitate de a reduce riscul de declin cognitiv asociat cu OSA este de a evita aparitia acestuia. Este mai putin probabil sa dezvoltati OSA daca faceti alegeri sanatoase de viata, cum ar fi:
- Mancand o dieta sanatoasa pentru inima
- Limitarea cantitatii de alcool pe care o consumati
- Mentinerea unei greutati sanatoase
- Renuntarea (sau nu inceperea niciodata) de fumat
Tratamentul apneei obstructive in somn
Daca traiti deja cu AOS sau aveti simptome de apnee in somn, tratamentul va poate imbunatati somnul si simptomele, scazand in acelasi timp riscul de probleme cognitive. Cercetarile arata ca tratarea OSA cu CPAP (presiune continua pozitiva a cailor respiratorii) timp de doar 12 luni poate inversa aproape in intregime daunele aduse substantei albe. Dupa un an de tratament, participantii la studiu observa imbunatatiri semnificative ale atentiei, memoriei si functiei executive.
Un aparat CPAP furnizeaza aer presurizat in timp ce dormi pentru a va ajuta caile respiratorii sa ramana deschise si este cel mai prescris tratament pentru OSA. Dar exista si alte modalitati de a reduce numarul de pauze de respiratie nocturne care apar:
- Evitarea consumului de alcool : Alcoolul poate agrava simptomele OSA.
- Pierderea in greutate in exces : Pierderea in greutate nu va elimina AOS, dar poate ajuta la reducerea simptomelor.
- Terapia miofunctionala : angajarea si intarirea muschilor faciali si bucali poate ajuta la prevenirea blocajelor cailor respiratorii.
- Dispozitive orale : dispozitivele care restrictioneaza miscarea limbii sau ajuta la alinierea maxilarului ajuta la reducerea blocajelor cailor respiratorii in timp ce dormi.
- Alte tratamente cu presiune pozitiva a cailor respiratorii (PAP) : aparatele alternative PAP se adapteaza automat la respiratia dumneavoastra, au setari diferite sau implica un dispozitiv nazal.
- Pozitia de dormit : mai mult de 60% dintre persoanele cu OSA dorm pe spate. Expertii recomanda somnul lateral pentru a reduce episoadele de apnee.
- Interventii chirurgicale : Chirurgii pot repozitiona maxilarul si tesuturile cailor respiratorii, pot folosi stimularea nervoasa pentru a schimba miscarea limbii sau pot elimina amigdalele sau adenoidele care blocheaza caile respiratorii.
