Danemarca a renuntat la ancheta cu privire la exploziile din 2022 de la conductele Nord Stream care transportau gaz rusesc in Germania, devenind a doua tara care face acest lucru dupa ce Suedia a inchis o ancheta separata. Conductele Nord Stream 1 si 2, de miliarde de dolari, care transportau gaze sub Marea Baltica, au fost rupte de o serie de explozii in zonele economice suedeze si daneze in septembrie 2022, eliberand cantitati mari de metan in aer.
Rusia si vestul, aflate in conflict in legatura cu invazia Ucrainei de catre Moscova in februarie a acelui an, s-au aratat cu degetul unul spre celalalt. Fiecare a negat implicarea si nimeni nu si-a asumat responsabilitatea.
„Nu exista suficiente motive pentru a urmari un dosar penal in Danemarca… si, prin urmare, politia din Copenhaga a decis sa incheie ancheta penala a exploziilor”, a declarat politia daneza intr-un comunicat.
Ancheta Danemarcei a fost una dintre cele trei privind exploziile.
Suedia a renuntat la investigatia asupra exploziilor luna aceasta, spunand ca nu are jurisdictie in acest caz, dar a inmanat dovezi anchetatorilor germani, care nu au publicat inca nicio concluzie.
Procuratura federala germana a declarat luni ca ancheta continua si nu va oferi informatii suplimentare.
Rusia a spus ca decizia Danemarcei a fost „aproape de absurd”. Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ca Copenhaga a recunoscut ca exploziile au fost un act de sabotaj premeditat, dar a decis sa nu mearga mai departe cu ancheta, deoarece cazul, a sustinut el, i-a implicat pe aliatii apropiati ai Danemarcei.
Sursa exploziilor a fost un mister international. Exploziile au avut loc in timp ce Europa a incercat sa se indeparteze de sursele de energie rusesti dupa invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Kremlin si au contribuit la tensiunile care au urmat inceputului razboiului.
Exploziile submarine au rupt conducta Nord Stream 1, care era principala ruta de aprovizionare cu gaze naturale a Rusiei catre Germania, pana cand Rusia a intrerupt aprovizionarea la sfarsitul lunii august 2022.
De asemenea, au deteriorat Nord Stream 2, care nu a intrat niciodata in functiune, deoarece Germania si-a suspendat procesul de certificare cu putin timp inainte ca Rusia sa invadeze Ucraina in luna februarie a acelui an.
Exploziile au avut loc la aproximativ 80 de metri (260 de picioare) sub apa, pe fundul oceanului. Masuratorile seismice au indicat ca au avut loc cu putin timp inainte ca scurgerile sa fie descoperite.
Nu ramane nicio explicatie acceptata. O serie de rapoarte neconfirmate care acuza in mod divers Rusia, SUA si Ucraina umple un vid de informatii pe masura ce investigatiile continua.
Rusia a acuzat SUA ca a organizat exploziile, pe care Moscova le-a descris drept un atac terorist. SUA au negat implicarea.
Conductele au fost mult timp o tinta a criticilor din partea SUA si a unora dintre aliatii sai, care au avertizat ca reprezinta un risc pentru securitatea energetica a Europei prin cresterea dependentei de gazul rusesc.
In martie 2023, presa germana a raportat ca un grup pro-Ucraina a fost implicat in sabotaj folosind o nava care a pornit din portul german Rostock. Ucraina a respins sugestiile ca ar fi putut ordona atacul, iar oficialii germani si-au exprimat prudenta fata de acuzatie.
Procurorii suedezi au sugerat anterior ca identitatea faptuitorului ar putea ramane neclara.
Dincolo de impactul lor geopolitic, scurgerile Nord Stream au reprezentat un dezastru imens de mediu, cu fauna locala afectata si cantitati uriase de metan deversate in Marea Baltica, ceea ce analistii cred ca ar putea fi cea mai mare eliberare de metan din cauza activitatii umane.
