Romania este al saptelea cel mai mare producator agricol din UE, dar potentialul sau este subutilizat

Romania a devenit al saptelea cel mai mare producator agricol din Uniunea Europeana (UE) in 2019, urcand o pozitie dupa Brexit. Productia agricola a tarii a atins aproape 19 miliarde EUR in 2019, in crestere cu 2,2% fata de anul precedent, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Cresterea inregistrata de sectorul agricol al Romaniei in 2019 fata de 2018 a fost usor sub cresterea globala de 2,4% inregistrata in UE. Cu toate acestea, in comparatie cu media din ultimii cinci ani (2014-2018), agricultura Romaniei a produs cu 13,7% mai mult in 2019, a treia cea mai mare rata de crestere din Uniune si mai mult decat dublul cresterii globale de 6,2% din UE.

Ponderea Romaniei in productia agricola totala a UE a fost putin peste 4,5%. Romania se situeaza in spatele Frantei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Olandei si Poloniei.

Este greu de crezut ca Romania va urca in acest clasament pe termen scurt si mediu. Romania este cu mult in urma Poloniei, care a avut o productie agricola de 26,3 miliarde EUR in 2019.

Cu toate acestea, Romania poate cel putin sa reduca diferenta fata de Polonia in urmatorii ani daca creste eficienta.

Romania foloseste aproximativ 13,4 milioane de hectare de teren pentru agricultura, ceea ce duce la o productie medie de 1.414 EUR pe hectar. Intre timp, Polonia foloseste 14,5 milioane de hectare si produce 1.813 EUR pe hectar. Daca Romania va atinge o productivitate la hectar similara cu cea a Poloniei, productia sa agricola totala ar ajunge la 24,3 miliarde EUR, in crestere cu 28% fata de cifra din 2019.

Cu toate acestea, cel mai mare obstacol al Romaniei in imbunatatirea eficientei este dimensiunea mica a fermelor locale si reticenta fermierilor locali de a asocia si de a lucra impreuna terenuri mai mari.

Conform celor mai recente date disponibile de la Observatorul pietei culturilor din UE, Romania a exportat mai mult de 2,3 milioane de tone de grau in 2019 din iulie. Aceasta plaseaza tara pe locul doi in spatele Frantei, a cincea cea mai mare tara exportatoare din lume, cu o cota de piata de 9,3% din piata mondiala a graului. Bulgaria s-a situat pe locul trei, cu 885.000 de tone de grau exportat. Aceasta este productia interna, care este astazi mai mare decat cererea interna – un scenariu mult diferit de cel din era comunista, cand guvernul roman exporta grau, in ciuda faptului ca productia sa abia raspundea cererii si familiile abia puteau manca. In acea perioada, painea era vanduta ca portii familiilor si multi oameni nu puteau obtine suficienta mancare. In plus, daca ti-ai fi pierdut biletul de portie, nu ti-ai putea lua painea zilnica.

Cand regimul comunist a cazut, granitele s-au deschis, dar cel mai mare pas inainte pentru producatorii de grau a fost intrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007. Acesta a fost momentul in care granitele s-au deschis cu adevarat si au adus noi oportunitati fermierilor. Romania si Bulgaria au primit ajutor de peste 30 miliarde EUR pentru modernizarea industriilor agricole; fermierii locali si-au imbunatatit stocul de seminte si productivitatea cu masini noi si si-au sporit productia cu subventii agricole UE, relateaza Bloomberg.

Cu toate acestea, majoritatea exporturilor Romaniei nu sunt produse interne. Fostul „canal al mortii” aduce acum exporturi din Slovacia, Ungaria si Serbia. Exporturile din Constanta ar putea depasi recordul stabilit in 1989, potrivit raportului Bloomberg. Iar portul este pe cale sa obtina un impuls major printr-un nou complex de depozitare si manipulare a cerealelor setat sa transfere 72.000 de tone pe zi pe nave de sase ori mai rapid decat ritmul actual. Complexul a costat mai mult de 50 de milioane de euro si a fost finantat in principal de bancile locale.