Prima intoarcere majora a comorilor jefuite din Europa in Africa in secolul al XXI-lea a lasat un sentiment persistent de umilinta din cauza lipsei de actiune ulterioara, un regizor franco-senegal care a insotit un tezaur de artefacte in calatoria lor de la Paris catre tara lor de origine. In filmul ei Dahomey, care a avut premiera la festivalul de film de la Berlin, regizoarea, Mati Diop, documenteaza calatoria din 2021 a 26 de comori pe care comandantul fortelor franceze din Senegal le-a jefuit din palatul regal al regatului Dahomey, parte a modernului – Ziua Benin, in 1890.
Returnarea obiectelor de la Musee du Quai Branly din Paris, primul act de restituire de catre o fosta putere coloniala din Africa, fusese anuntata cu trei ani mai devreme de presedintele francez, Emmanuel Macron, declansand o miscare la nivel european a guvernelor care investigheaza colectiile lor nationale si, in unele cazuri, luand masuri concrete pentru returnarea unor parti din ele.
Filmul lui Diop nu doar inregistreaza sarbatorile vesele care marcheaza sosirea obiectelor in capitala economica a Beninului, Cotonou, dar ii arata si pe tineri dezbatand despre semnificatia momentului, avand in vedere ca inca mii de artefacte raman in colectiile europene. „Restituirea a 26 de lucrari din 7.000 este o insulta”, spune un student.
Diop a declarat intr-o conferinta de presa dupa premiera filmului: „Aceste 26 de lucrari sunt bune, dar nu sunt suficiente. Este destul de clar ca au fost prea putine in comparatie cu cele 7.000 de lucrari tinute captive in aceste muzee si, cu siguranta, cred ca este umilitor.”
Musee du Quai Branly, cel mai mare muzeu etnologic din Franta, detine alte 3.157 de obiecte din Benin in colectia sa. Se crede ca mai multi locuiesc in muzee mai mici si colectii private.
Artefactele deja returnate, care includ un tron falnic din lemn si statui zoomorfe in marime naturala, au fost defilate de la aeroportul din Cotonou la presedintie in camioane cu fotografii mari ale obiectelor.
„Trebuie sa ne gandim la modul in care a fost pus in scena acest proces”, a spus Diop. „Exista cu siguranta o agenda politica, dar exista si alte modalitati de a raspunde, cu artisti, realizatori, studenti.”
Realizatorul, al carui debut in lungmetraj Atlantics din 2019 a castigat Marele Premiu la Cannes si a fost distribuit de Netflix, a spus ca initial a conceput Dahomey ca un film de fictiune pentru ca nu credea ca transferul fizic al comorilor va avea loc atat de curand.
„Am crezut ca va fi in 20, 30 de ani. Nu stiam daca voi fi martora la asta in viata mea, asa ca am decis sa scriu un film de fictiune”, a spus ea.
Miscarile de retrocedare a altor obiecte din epoca coloniala in Benin au stagnat in ultimele luni, deoarece o lege care permite returnarea acestora este suspendata in parlamentul francez.
Benedicte Savoy, un istoric francez care a fost coautor al raportului din 2018 care a dus la anuntul lui Macron, a spus ca eventuala lor intoarcere a fost totusi o intrebare de cand si nu daca. “Va veni; asta e sigur”, a spus ea. „Este marsul istoriei si nimic nu il poate opri.
„Lucrurile vor continua, indiferent de Emmanuel Macron sau de considerentele de politica interna ale guvernului francez”. Filmul lui Diop „arata cum o societate care se reconecteaza cu mostenirea sa castiga putere si viitor”.
Filmul arata cum sosirea comorilor Dahomey a starnit o dezbatere mai larga despre identitatea nationala a Beninului. „Multi oameni nu aveau idee ca aceste lucrari au fost jefuite”, a spus Habib Ahandessi, care apare in film, la conferinta de presa de la Berlin. „Si cand a fost anuntata intoarcerea lor, a inceput o dezbatere.”
„Am fost invatati ca stramosii nostri sunt frivoli”, a spus el. „Si apoi am aflat ca stramosii nostri erau adevarate genii, operele lor de arta erau fantastice.”
