Anul electoral german, marcat de anuntul ramas bun de la cancelarul Angela Merkel, incepe cu un vant in contra pentru blocul sau conservator, cu doua alegeri regionale in care este prezisa infrangere si suspiciuni de coruptie.
Statele federale Baden-Wurttemberg (sud) si Renania Palatinat (vest) vor deschide duminica aceasta turul de sase alegeri regionale, pana la incheierea in alegerile generale din 26 septembrie, primele din 2005 fara ca Merkel sa faca campanie.
Sondajele indica o realegere confortabila in sud pentru Winfried Kretschmann , singurul membru al Verzilor care conduce un guvern regional. In Renania, social-democratul Malu Dreyer va repeta alianta cu Verzii si Liberalii.
Se prevede ca Uniunea Crestin Democrata (CDU) a lui Merkel va avea cel mai rau rezultat din istoria sa in Baden-Wurttemberg, un stat federal prosper in care, pana la sosirea Kretschmann, a fost forta dominanta.
Niciun candidat pentru functia de cancelar
„CDU se confrunta, inca de la inceput, cu un dezastru, care creste presiunea asupra (Armin) Laschet”, a declarat politologul Frank Brettschneider, de la Universitatea din Hohenheim (Baden Wurttemberg), intr-o intalnire cu mass-media straina.
Laschet, ales in ianuarie ca noul lider al CDU, a fost lovit de scandalul comisiilor percepute de unul dintre adjunctii sai de la producatorii de masti impotriva covid-19. O problema toxica, intr-un an electoral dominat de coronavirus.
„Cel mai bun lucru care i se poate intampla CDU este ca alegatorii sai au optat pentru votul prin corespondenta”, in mod ironic Thorsten Faas, politolog la Universitatea Libera din Berlin. Pandemia a declansat votul anticipat – se estimeaza ca 50% dintre alegatori vor recurge la aceasta formula – ceea ce inseamna ca multi si-ar fi depus plicul inainte ca acel caz sa iasa la lumina.
Blocul conservator – format din CDU si Uniunea Crestina Sociala (CSU) din Bavaria – nu s-a pus inca de acord cu privire la candidatul sau la alegerile generale. Alaturi de Laschet, un centrist, aspiratiile la post sunt atribuite bavarezului Markus Soder , mai de dreapta.
Pana acum cateva saptamani, Soder a fost in fata lui Laschet in popularitate, cu mai multe esecuri in gestionarea pandemiei in „Tara sa”, Renania de Nord-Westfalia. Acum, amandoi sunt in stare de stare; Tot la CSU a fost dezvaluit un comision pentru masti, pe care Soder – ca si Laschet – a promis sa o opreasca.
O victorie pentru Kretchmann, in varsta de 72 de ani si in functie din 2011, ii va propulsa pe Los Verdes. Astazi, ecologistii sunt vazuti ca viitori parteneri ai guvernului federal, indiferent de cine ii va succeda lui Merkel.
Este exclusa reeditarea unei alte coalitii intre CDU/CSU si SPD; sondajele dinaintea alegerilor generale ii mentin pe conservatori pe prima pozitie -cu 33%-, urmati de Verzi -18%, cu doua puncte mai mult decat SPD-.
CDU/CSU s-ar putea sa nu mai aiba de ales decat ecologistii, a caror singura experienta la nivel federal au fost doua mandate ca parteneri ai cancelarului social-democrat Gerhard Schroder (1998-2005).
Si acolo isi va juca rolul lui Kretchmann. Liderul din Baden-Wurttemberg se potriveste definitiei „noului conservatorism” atribuita adesea Verzilor , nu doar in politica de mediu. Are prea putin de-a face cu radacinile antiierarhice ale unei formatiuni nascute ca miscare de protest.
O realegere a lui Dreyer in Renania-Palatinat – „Tara” patriarhului CDU Helmut Kohl – i-ar putea oferi ministrului de Finante Olaf Scholz platforma la care tanjeste in candidatura sa la Cancelarie.
SPD a continuat prin desemnarea unui candidat pentru Cancelarie in 2020. Alegerea lui Scholz a fost surprinzatoare. Cu cateva luni mai devreme, el fusese invins ca candidat la prezidarea partidului de un duo din aripa stanga, Saskia Esken si Norbert Walter-Bojans.
Scholz este identificat de electorat ca fiind al doilea in guvernul Merkel. Nu a decolat in sondaje, dar, subliniaza politologul Faas, „nu poate fi exclus ca cancelar”, in mijlocul incertitudinii conservatoare.
Misterul extremei drepte
Nu se asteapta rezultate de la intalnirile regionale de duminica care vor da aripi Alternativei de extrema-dreapta pentru Germania (AfD), pe care Ministerul de Interne o plaseaza drept o formatiune extremista si, prin urmare, probabil sa cada sub spionajul acesteia – care este in asteptarea unui decizie judecatoreasca.
In Baden-Wurttemberg, a obtinut 15,1% in 2016, cel mai bun rezultat al sau in afara estului tarii. Dar diverse schisme interne la scara regionala l-au slabit. Se prognozeaza o scadere de cinci puncte in acel stat federal si de 9% in Renania Palatinat.
